Testele de electrosecuritate sunt cerute de standardele de siguranta incepand cu faza de productie, dar mai ales in faza de exploatare. Aceste teste urmaresc sa verifice daca echipamentul electric nu va pune in pericol siguranta oamenilor, proprietatile, precum și pe oricine poate veni în contact cu ele.

Dupa cum multi dintre dumneavoastra stiti, echipamentele electrice sunt impartite in general in 2 categorii: echipamente din clasa I de izolatie și echipamente din clasa a II a de izolatie.

Echipamentele electrice din clasa I de izolatie pot fi usor identificate prin faptul ca alimentarea acestora este realizata cu un cablu cu trei conductoare (L,N si PE), avand la capatul terminal un stecher Shuko.

Acest lucru inseamna ca aceste echipamente au nevoie obligatoriu de o legatura la pamant cu rol de a preveni aparitia accidentala a tensiunilor periculoase la carcasa sau sasiul echipamentului in situatia unei defectiuni.

Echipamentele electrice din clasa II de izolatie, uneori menționate ca echipamente dublu-izolate, au cablul de alimentare doar cu doua conductoare, fara sa necesite o conexiune la pamant. Aceste echipamente au toate componentele care in mod normal sunt sub tensiune, inchise intr-o carcasa dublu izolata, ceea ce inseamna ca prezinta un grad ridicat de siguranta in exploatare.

Indiferent din ce clasa de izolatie face parte, un echipament electric trebuie verificat periodic. 

Ce teste de siguranta sunt realizate?

Testarea rezistentei de izolatie, curenti de scurgere, continuitatea nulului de protectie PE sunt subiecte care au mai fost abordate in articolele anterioare. In acest articol vreau sa supun atentiei dvs. un alt tip de test si anume Testul HIPOT.

Testarea rezistentei dielectrice sau testarea HIPOT (High Potential)

Acest test are ca scop testarea izolatiei unui echipament electric la o supratensiune pentru un anumit timp. Acest test este folosit pentru identificarea defectelor de izolatie care nu pot fi descoperite prin alte metode (test de rezistenta a izolatiei). Daca acest test este trecut, se presupune ca in conditii normale de functionare, izolatia echipamentului va proteja utilizatorul impotriva socurilor electrice.

Cand sunt realizate testele HIPOT?

 Teste pe linia de productie  - au ca scop detectarea defectelor de material sau de manopera

 Teste de acceptare - demonstrarea cerintelor minime de izolare ale echipamentelor achiziționate

 Testarea dupa reparatii - determinarea fiabilitatii si sigurante in exploatare dupa reparatia echipamentului

Cum se realizeaza un test HIPOT?

In timpul unui test de rezistenta dielectrica, o tensiune inalta este aplicata echipamentului intre bornele de alimentare si carcasa, pentru o durata de timp specificata (60 sec.), rezultand un curent de scurgere care este masurat.

In cazul in care acest curent de scurgere rezultat se incadreaza in limitele prevazute de standardele de siguranta, testul se considera trecut de echipament si se presupune ca in conditii normale de functionare prezinta siguranta in exploatare.

Tensiune la care este supus un echipament in cazul unui test HIPOT este calculata dupa urmatoarea regula: de doua ori tensiunea de alimentare plus 1000 V.

Tensiunea de incercare = Tensiune de operare a echipamentului x 2 + 1000V

Pentru un echipament ce se alimenteaza la o tensiune de 230V, rezulta: Tensiune test = 230V x 2 +1000 = 1460V, mai exact tensiunea de test va fi de 1500 V.

Tensiunea de testare poate fi in multe cazuri mult mai mare in funcție de specificatiile testului și tipul de echipamentului testat.

Tipuri de esecuri detectabile doar cu un test Hipot
 material izolator slab
 pori in izolatie
 distanta necorespunzatoare a componentelor
 izolatie ciupita

Testarea HIPOT in curent continuu sau curent alternativ?

Tensiune de testare HIPOT trebuie aleasa in functie de tipul si caracteristicile tensiunii de alimentare a echipamentului testat.

Testarea Hipot in curent alternativ este general mai acceptata decat testarea in curent continuu, deoarece cele mai multe echipamente testate functioneaza in mod normal in curent alternativ.

Caracteristicile testarii HIPOT in curent alternativ - AC HIPOT

Aceasta testare ofera avantajul de a testa echipamentul cu o tensiune de acealasi tip cu tensiune de alimentare normala. Deoarece testarea AC nu poate percepe o sarcina capacitiva, rezultatul afisat ramane constant de la inceputul testului pana la sfarsit.

Acest lucru inseamna ca daca echipamentul prezinta o sensibilitate la aplicare unei supratensiuni de lunga durata, operatorul poate aplica brusc tensiunea de test si citi curentul de scurgere fara nici un timp de asteptare.

Un alt avantaj al testelor AC Hipot, este acela ca pot fi efectuate relativ repede, deoarece nu este nevoie sa asteptam descarcarea dispozitivului testat.

Dezavantajele testari AC HIPOT

Un dezavantaj major al testarii AC Hipot devine evident atunci cand echipamentele testate prezinta sarcini capacitive. Deoarece curentului alternativ este in continua schimbare de amplitudine, curentul reactiv are un rezultat constant.

In multe cazuri, componenta reactiva a curentului poate fi mult mai mare decat componenta curent de scurgere real. Rezultatul masurat in acest caz va include ambele componente ale curentului, ceea ce inseamna ca rezultatul obtinut nu reprezinta o valoarea reala a curentului de scurgere.

Un alt dezavantaj al testarii AC Hipot este ca testarea trebuie sa aibe capacitatea de a furniza atat curentii reactivi, dar si curentul de scurgere continuu. Acest lucru poate necesita un curent de iesire care este de fapt mult mai mare decat este in mod normal nevoie si de obicei mult mai mare decat ar fi nevoie in cazul unui test DC HIPOT. Un curent de iesire mare prezinta un risc de securitate crescut pentru operator, ceea ce nu este de neluat in seama.

Caracteristicile testarii HIPOT in curent continuu - DC HIPOT

In timpul testarii DC Hipot, echipamentului ii este aplicata o tensiune continua, iar sarcina capacitiva distribuita induce un curent continuu de incarcare care scade la zero cand tensiunea de testare se stabilizeaza.

Avantajele testarii DC HIPOT

Odata ce tensiunea aplicata echipamentului testat este complet incarcata, singurul curent care este inregistrat de tester este curentul de scurgere. Acest lucru inseamn ca cerintele puterii de iesire a uni tester DC Hipot pot fi de obicei mult mai mici decat ceea ce ar fi necesar  pentru un tester de curent alternativ.

Dezavantajele testarii DC HIPOT

Cu excepția cazului in care echipamentul testat nu are practic capacitate, este necesar sa se ridice tensiunea treptat de la zero la tensiunea maxima de testare. Cu cat este mai incarcat capacitiv echipamentul testat, tensiune de test va fi aplicata mai lent.

Testarea DC HIPOT incerca izolatia echipamentului liniar, acest lucru nefiind foarte acceptat daca echipamentul se alimenteaza la o tensiune alternativa. Atunci cand se efectueaza teste AC Hipot, echipamentul  este de fapt testat la valori de varf ale tensiunii, ceea ce nu se intampla in cazul DC HIPOT.

Pentru a compensa acest lucru se impune ca testul DC HIPOT sa fie efectuat la tensiuni mai mari decat in cazul AC HIPOT. Factorul de multiplicare este oarecum nestandardizat, cei mai multi dintre furnizori de echipamente dau valori diferite.