Conform normelor tehnice, dar si a legislatiei specifice de protectie a muncii, instalatiile de legare la pamant trebuiesc verificate si testate PRAM periodic. Masurarea PRAM a prizelor de pamant este bine sa se realizeze cel mult o data la 2 ani.
Rolul acestor verificari periodice PRAM este acela de urmarii evolutia in dimp din puct de vedere al eficacitatii instalatiei de legare la pamant. In timp apare o uzura naturala a tuturor elementelor acesteia, iar valorile inregistrate trebuiesc sa fie sub limita ceruta de standard.
Pentru masurarea PRAM a prizelor de pamant, sau mai exact masurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pamant se folosesc următoarele metode:
![]() |
Cădere de tensiune – testare cu trei şi patru poli |
![]() |
Testarea selectivă (cu un cleşte) |
![]() |
Testarea fară ţăruşi (cu doi cleşti) |
![]() |
Metoda celor doi poli |
I. Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pamant prin metoda căderii de tensiune
Metoda căderii de tensiune (metoda cu trei sau patru electrozi) este cea mai utilizată metodă de masurare a prizeelor de pamant. Metoda celor trei sau patru electrozi se referă la numarul de conexiuni facute către aparatul de masura.
Al patrulea electrod al conexiunii este necesar numai dacă cablul care este conectat la priza de pamant supusa testului este mai lung de 4 m. Cablul adiţional neutralizează eroarea care ar putea să apară datorită lungimii foarte mari a conductorului folosit.
Pentru masurarea prizei de pamant se efectuează următoarele operaţii:
Electrodul auxiliar H se introduce in sol la o distanta corespunzatoare ce depinde de marimea prizei de pamant.
Electrodul S se amplaseaza la mijlocul distantei dintre electrodul E al prizei de pamant(electrodul supus masurari) si electrodul auxiliar H.
Pentru o măsurare exactă, se asigură că electrodul S este poziţionat în afara sferei de influenţă a electrodului supus testării. Obiectele conductive care sunt introduse în pământ, au o aşa numita zona de influenţă, când conduc curentul în pamant. Sfera de influenţă variază în funcţie de dimensiunea şi forma obiectului conductiv.
Prin electrodul H se injecteaza un curent generat de apartul de masura, iar prin electrodul S se masoara caderea de tensiune intre electrodul S si E. Se apasa butonul de test si se inregistreaza valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant in punctul de racord corespunzator electrodului E.
Masuratoarea se repeta, mutand electrodul S 6 m in directia electrodului H si 6 m in directia electrodulei E al prizei de pamant. In cazul in care obtinem rezultate apropiate ca valoare, atunci media aritmetica a celor trei masuratori se presupune a fi rezistenta de disperie a prizei de pamant.
Când electrodul auxiliar S este mai aproape de electrodul E al prizei de pamant, valoarea masurată este mai mică şi când este mai aproape de electrodul auxiliar H, atunci această valoare creşte.
Punctul optim de măsurare este punctul care se află în afara influenţei electrodului E şi a electrodului auxiliar H.
În urma mai multor măsuratori realizate pe distanţe diferite, se obţin mai multe valori ale măsurării. Valoarea optimă este dată de păstrarea valorii înregistrate pentru măsurători realizate la distanţe diferite de cei doi electrozi( electrodul E al prizei de pamant şi electrodul auxiliar H).
Avantaje:
![]() |
Arie mare de aplicare |
![]() |
Cand observi curba caracterisitca, stii ca s a realizat o buna masuratoare |
Dezavantaje:
![]() |
Trebuie să deconectezi instalatia de la impământare |
II. Masurarea prizelor de pamant prin - Metoda măsurărilor selective
Aceasta metoda de masurare PRAM a prizei de pamant se bazează pe testarea căderii de tensiune fără a fi nevoie să se deconecteze electrodul (priza de pământ) supus testului. Se foloseste un cleste de curent pentru a izola curentul care strabate electrozii supusi testarii.
Metoda masurarilor selective, prezintă câteva vantaje:
![]() |
Electrozii de împământare pot fi testaţi fără a fi necesară deconectare de la tensiune a sistemului pe care il protejează (economisire de timp, dar şi bani) |
![]() |
Mai mulţi electrozi pot fi testaţi rapid prin simpla mutare a bornei de curent către fiecare electrod |
Pentru efectuarea măsurătorilor se efectuează următoarele operaţii:
![]() |
se plasează în pământ la circa 20 si 50 m de priza de pământ măsurată cei doi electrozi de test. |
![]() |
se conectează aparatul de măsură prin cleştele de curent la electrodul (priza de pământ) supus testării |
![]() |
se apasa butonul de test si se inregistreaza valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant |
Avantaje:
![]() |
Nu se deconectează instalaţia |
![]() |
Arie mare de aplicare |
![]() |
Când observi curba caracterisitcă ştii ca s a realizat o buna masurătoare |
III. Masurarea prizelor de pamant prin - Metoda masurarii fără electrozi (metoda cu doi cleşti)
Metoda de testare fara electrozi elimina necesitatea utilizarii temporare a electrozilor (ţăruşilor) de test . Aceasta este o metoda PRAM foarte utila in multe situatii, când măsurătorile trebuiesc făcute în interiorul clădirilor sau în situaţii când nu avem posibilitatea montării electrozilor de test (de exemplu in oras)
Aceasta metoda este posibila doar cu aparate de măsură care permit această metodă de testare.
Stalpii temporari de impamantare pot fi inlocuiti cu 2 borne de curent. Prima borna genereaza un voltaj asupra solului, si a doua borna masoara fluxul de curent produs de aceasta tensiune.
Această metoda nu poate fi folosită în orice situaţie. Dacă exista o singura legatura cu pamantul, ca in cazul locuintelor, metoda de testare fara ţăruşi nu este potrivită si se recomanda utilizarea metodei de testare prin caderea de tensiune.
O citire neobisnuit de ridicata inseamna ca exista o slaba conexiune intre doua sau mai multe componente ale sistemului de impamantare. O citire neobisnuit de mica poate indica faptul ca instumentul masoara o bucla intre conductori legati.
IV. Masurarea PRAM a prizelor de pamant prin - Metoda măsurării cu doi poli
În situaţiile în care introducerea ţăruşilor de testb nu este nici practică, nici posibilă, sau unde celelalte metode nu funcţionează, există posibilitatea de a face măsurători ale rezistenţei de dispersie a prizei de pamant în 2-poli.
Aceasta metoda presupune utilizarea structurilor metalice din apropiere (conductele metalice de apă fiind cele mai utilizate), ca un vârf temporar de măsurare. Conducta de apă trebuie să fie destul de întinsă şi să nu existe mufe sau flanşe izolatoare.
Procedura presupune, masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant prin conectarea brnelor de test intre structura metalica (ca se presupune ca are o rezistenta foarte mica) si electrodul prizei de pamant supus testarii.
Dupa apasarea butonului de test se inregistreaza valoarea masurata.
Dezavantaje:
![]() |
Rezistenta conductei de metal trebuie sa fie semnificativ mai mica decat rezistenta electrodului supus testarii |
![]() |
Tevile de metal pot fi inlocuite pe anumite portiuni cu cele de plastic |
![]() |
Unele tevi de metal folosesc racorduri de plastic |
![]() |
Imposibil de a prevede siguranta oferita de un electrod auxiliar |
![]() |
Nu poti fi sigur daca te afli in afara zonei de influenta |
Concluzie:Masurarea prizelor de pamant cu metoda cu doi poli furnizeaza putine informatii si ar trebui folosita cu precautie